Rămase fără prea mult ajutor din partea băncilor-mamă, instituţiile de credit au două soluţii: depozitele populaţiei şi banii de la Banca Naţională.
Zgârcenia americanilor îi ajută indirect pe români să devină mai economi.
Băncile româneşti au redescoperit clientul ca principală sursă de finanţare. Rămase fără ajutorul nemărginit al băncilor-mamă din străinătate, subsidiarelor româneşti nu le-a rămas decât să atragă fonduri de la propriii clienţi prin majorarea dobânzilor la depozite. Criza din Statele Unite este principala cauză a acestui fenomen deloc neplăcut pentru deponenţi.
„În contextul scumpirii surselor externe de finanţare, un factor pozitiv îl reprezintă reîncurajarea economisirii interne, un proces important care a început deja, lucru care poate fi observat din creşterea dobânzilor la depozite“, a declarat directorul direcţiei stabilitate financiară din cadrul BNR, Ion Drăgulin, prezent la masa rotundă „Băncile - bătălia pentru resurse“, organizată de Finmedia.
Viceguvernatorul BNR Eugen Dijmărescu a precizat că, după indicatorii de solvabilitate, băncile din România nu au deocamdată probleme, însă există o altă latură pe care ar putea apărea dificultăţi, respectiv pe partea de resurse.
Publicitate
„Am asistat la un proces de reducere a lichidităţii disponibile, în special în ultimele luni, iar faţă de aprilie 2007 procesul este evident. În acest sens, am luat deja măsuri introductive cu privire la creşterea gradului de prudenţialitate“, a mai spus Dijmărescu.
În contextul unei crize de lichiditate, băncile vor fi nevoite să se finanţeze cu lei prin credite de la Banca Naţională a României. De altfel, guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat în câteva rânduri că ar trebui să deţină 10-15% din portofoliu în titluri de stat (singurele garanţii acceptate de Banca Naţională).
Cu toate acestea, există posibilitatea ca instituţia să accepte şi garanţii sub forma portofoliului de credite al băncilor comerciale. „BNR analizează posibilitatea de extindere a garanţiilor pe care le acceptă de la instituţiile de credit, prin includerea, în afara titlurilor de stat, a împrumuturilor către companii din portofoliul băncilor comerciale“, a mai spus directorul direcţiei stabilitate financiară din BNR.
El a precizat că, pentru luarea unei decizii, va fi nevoie de mai multe luni şi că pentru acordarea de finanţare de către banca centrală ar putea fi luate în calcul criterii precum ratingul băncii, dar şi al companiei împrumutate.
Drăgulin a exclus posibilitatea ca BNR să finanţeze băncile comerciale cu mai mult de 100% din valoarea titlurilor de stat deţinute, preferând să extindă colateralul (garanţiile acceptate de la bănci comerciale).
Dacă băncile comerciale vor fi nevoite să se finanţeze majoritar de la Banca Naţională o vor face prin intermediul facilităţii de creditare-credit lombard.
Dobânda pentru acest tip de împrumut este de 12% pe an şi a fost redusă la finele anului trecut, de la 14% pe an. Oricum finanţarea prin intermediul BNR rămâne mai puţin avantajoasă decât atragerea directă de fonduri de la clienţii proprii, situaţie în care dobânda efectivă plătită ar fi de aproximativ 9% pe an.
În februarie, BNR acordase băncilor un volum de 198 milioane de lei prin facilitatea de credit, după jumătate de an (din luna august 2007) în care băncile comerciale nu apelaseră deloc la aceasta, potrivit statisticilor publicate de BNR. În prezent dobânda medie la depozite se apropie de 10 procente.
